Ai nevoie de o mână de ajutor?

Scopul unui număr mare de acte criminale este de a genera un profit pentru individul sau grupul care le săvârșește. Spălarea banilor reprezintă prelucrarea acestor venituri provenite din infracțiuni pentru a le ascunde originea ilegală. Acest proces este de o importanță critică pentru contracararea constantă a activităților de spălare a banilor.

Vânzările ilegale de arme, contrabanda și activitățile crimei organizate, inclusiv, de exemplu, traficul de droguri și rețelele de prostituție, pot genera sume uriașe de bani. De asemenea, deturnarea de fonduri, utilizările de informații privilegiate, mita și schemele de fraudă informatică pot produce profituri mari și pot stimula „legitimarea” câștigurilor ilicite prin spălarea banilor.

Atunci când o activitate infracțională generează profituri substanțiale, individul sau grupul implicat trebuie să găsească o modalitate de a controla fondurile fără a atrage atenția asupra activității subiacente sau a persoanelor implicate. Infractorii fac acest lucru prin deghizarea surselor, schimbarea formei sau mutarea fondurilor într-un loc în care este mai puțin probabil să atragă atenția.

Grupul de acțiune financiară internațională privind spălarea banilor (FATF) a fost înființat la summitul G7 de la Paris din 1989 pentru a dezvolta un răspuns internațional coordonat la îngrijorarea crescândă privind spălarea banilor. Aceștia au elaborat de curând 40 de recomandări care stabileau măsurile pe care guvernele naționale ar trebui să le ia pentru a pune în aplicare programe eficiente de combatere a spălării banilor.

Termenul „combatere a spălării banilor” se referă în special la toate politicile și actele legislative care obligă instituțiile financiare să își monitorizeze proactiv clienții pentru a preveni spălarea banilor și corupția.

Procedurile și politicile AML sunt coordonate de autoritățile naționale (de exemplu, NCA în Regatul Unit) și de organizațiile internaționale (de exemplu, FATF sau Oficiul ONU pentru Droguri și Criminalitate). Cu toții lucrează constant la activități provocatoare de combatere a spălării banilor.

Reglementarea AML pe baza celei de-a cincea Directive privind combaterea spălării banilor: la 19 iunie 2018 a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cea de-a cincea Directivă privind combaterea spălării banilor [Directiva (UE) 2018/843], care a modificat cea de-a patra Directivă privind combaterea spălării banilor. Statele membre trebuiau să transpună prezenta directivă până la 10 ianuarie 2020.

Aceste modificări au introdus îmbunătățiri substanțiale pentru a dota mai bine Uniunea în vederea prevenirii utilizării sistemului financiar pentru spălarea banilor și pentru finanțarea activităților teroriste.

Aceste amendamente au fost introduse pentru a:

• Spori transparența prin crearea de registre publice pentru societăți, trusturi și alte construcții juridice;
• Spori competențele unităților de informații financiare ale UE și asigurarea accesului acestora la informații ample pentru îndeplinirea sarcinilor lor;
• Limita anonimatul legat de valutele virtuale și furnizorii de portofele, dar și pentru cardurile preplătite;
• Extinde criteriile pentru evaluarea țărilor terțe cu risc ridicat și îmbunătățirea garanțiilor pentru tranzacțiile financiare către și dinspre aceste țări;
• Înființa registrele centrale ale conturilor bancare sau de sisteme de recuperare din toate statele membre;
• Îmbunătăți cooperarea și spori schimbul de informații între autoritățile de supraveghere în domeniul combaterii spălării banilor și între acestea și autoritățile de supraveghere prudențială și Banca Centrală Europeană.