Ce înseamnă spălare de bani?

Ce este spălarea de bani?

Scopul multor infracțiuni este acela de a genera profit pentru persoana sau grupul care le comite. Spălarea de bani înseamnă procesarea acestor câștiguri provenite din săvârșirea de infracțiuni pentru a le ascunde sursa ilegală. Este un proces de o importanță critică, întrucât îi permite infractorului să se bucure de aceste câștiguri fără să pună în pericol sursa lor.

Vânzarea ilegală de arme, contrabanda și activitățile de crimă organizată, inclusiv, de exemplu, traficul de droguri și rețelele de prostituție, pot genera câștiguri uriașe. Delapidarea, tranzacționarea bazată pe informații privilegiate, mita și sistemele de fraudă pe calculator pot genera, la rândul lor, profituri ample și pot stimula „legitimizarea” prin intermediul spălării de bani a câștigurilor obținute prin mijloace necinstite.

Atunci când o activitate infracțională generează profituri substanțiale, persoana sau grupul implicat trebuie să găsească o modalitate de a controla fondurile fără să atragă atenția asupra activității subiacente sau a persoanelor implicate. Infractorii fac acest lucru prin mascarea surselor, modificarea formei sau mutând fondurile într-un loc în care e mai puțin probabil să atragă atenția.

Ca răspuns la preocuparea tot mai crescută în ceea ce privește spălarea de bani, în 1989 a fost înființat Grupul de Acțiune Financiară Internațională pentru combaterea spălării de bani (FATF) la Summitul G-7 de la Paris, pentru a dezvolta un răspuns internațional coordonat. Printre primele sarcini ale FATF s-a numărat elaborarea unor recomandări, 40 la număr, care stabilesc măsurile pe care ar trebui să le întreprindă guvernele naționale pentru a implementa programe eficiente de combatere a spălării de bani.

Ce înseamnă AML?

Termenul de „combatere a spălării de bani” se referă în mod specific la toate politicile și reglementările legislative care forțează instituțiile financiare să își monitorizeze în mod proactiv clienții pentru a preveni spălarea de bani și corupția.

Procedurile și politicile AML sunt coordonate de către autorități naționale (ex. NCA în Regatul Unit) și de către organizații internaționale (ex. FATF sau Oficiul ONU pentru combaterea traficului de droguri și prevenirea criminalității). Toate derulează constant activități solicitante de combatere a spălării de bani.

Reglementarea AML, bazată pe a cincea directivă privind combaterea spălării de bani:

La data de 19 iunie 2018, a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene cea de-a cincea directivă privind combaterea spălării de bani (Directiva (UE) 2018/843), care a modificat a patra directivă privind combaterea spălării de bani. Statele membre au fost nevoite să transpună directiva până la data de 10 ianuarie 2020.

Aceste modificări au adus îmbunătățiri substanțiale, pentru a echipa mai bine Uniunea pentru prevenirea folosirii sistemului financiar pentru spălarea de bani și finanțarea activităților teroriste.

Aceste modificări au fost introduse pentru:

a spori transparența prin înființarea de registre disponibile public pentru companii, trusturi și alte construcții juridice

a spori puterile unităților de informații financiare ale UE și pentru a le furniza acces la informații ample, în vederea îndeplinirii sarcinilor deținute

a limita anonimatul în ceea ce privește monedele virtuale și furnizorii de portofele, dar și pentru cardurile pre-plătite

a extinde criteriile de evaluare a țărilor terțe cu risc ridicat și pentru a îmbunătăți măsurile aferente tranzacțiilor financiare efectuate către și dinspre astfel de țări

a crea registre bancare centrale sau sisteme de recuperare în toate statele membre

a îmbunătăți cooperarea și schimbul de informații dintre autoritățile care supraveghează combaterea spălării de bani atât între ele, cât și dintre ele și autoritățile de supraveghere prudențială și Banca Centrală Europeană